Povestea omului care ne-a adus țara înapoi
O nouă Românie, mai activă și cu o dinamică impresionantă ni s-a arătat ieri în ecrane. O Românie implicată și care dorește o schimbare a modului în care este tratată și a modului în care i se vorbește. Români de peste tot au sancționat cu votul aroganța și indiferența unui partid considerat învingător și au arătat că se poate face o schimbare, în timp real, a ceea ce reprezintă viitorul țării.
Citind și împărtășind reacțiile și implicarea oamenilor din online, m-a uimit o chestie cu care am rămas în cap și azi, la 24 de ore aproape după încheierea votului. Cum se poate atâta bătaie de joc, ca tu, Guvern român, să închizi ochii la gazele lacrimogene și să chemi poliția unui stat străin, să alunge cetățenii tăi de la vot?!
Câtă putere crezi că ai, să simți că nu stârnești ura și indignarea unui popor, manipulat sau nu de televiziuni și internet, când prietenii și rudele lor, ajunse la muncă în afară, trimit, în timp real, poze și filme cu situația cozilor de la ambasade?!
Citește și: Povești din fața televizorului
Ce se întâmplă cu politica atunci când comunicarea devine o armă? Ce se întâmplă cu politicienii atunci când populația înțelege că are arme cu care poate lupta? Pentru prima oară în istoria României, românii au comunicat ceea ce își doresc! Pentru prima oară, s-a putut vota, mai mult decât s-a putut fura! Pentru că oricât de legitim ai putea să crezi că este Victor Ponta, la peste 5 milioane de voturi, trebuie să îți pui, tot legitim, niște întrebări: câte din acestea sunt furate?! cum poți să ai curaj să spui că alegerile au fost corecte când în Teleorman se vota peste 100%?! cum poți să fii prim ministru, adică șef peste cei care organizează alegerile și să candidezi la orice?!
După părerea mea, este de gândit, la fel cum este de pus pe ordinea lucrurilor de schimbat, un lucru primordial: vrei să candidezi la o funcție publică? atunci candidatura trebuie să fie incompatibilă cu orice funcție în aparatul de stat pe care o deții la momentul în care îți depui candidatura: ești ministru, demisionezi, ești deputat, senator, șef de direcție, orice în aparatul pe care oamenii îl plătesc, demisionezi! Pentru că nu e etic corect, ca noi, românii care muncim să asigurăm un aparat de stat atât de mare, să plătim timpul de campanie al vostru, tot prin putința noastră!
