Bishnoii – 11 Curiozități despre o Comunitate Fascinantă

Dacă m-ai fi întrebat acum un an cine sunt Bishnoii sau m-ai fi pus să îți spun o frază despre ei, probabil că tot ce aș fi putut reuși ar fi fost “Unii de prin India”. Pentru că trebuie să recunosc, cam atât știam despre ei.

Pe urmă am dat de cartea Oamenii Copacilor (People Trees), despre care ți-am povestit, iar acolo este menționată o poveste impresionantă despre acest popor. Având în vedere că Bishnoii sunt originari din Rajasthan și noi am fost pe acolo când ne-am aventurat în India, mi-am zis că e cazul să aprofundez subiectul, să nu fiu turistul ignorant.

Și așa am descoperit un popor incredibil, cu o religie care îmbină precepte religioase cu învățături ecologice. Bishnoii, sau oamenii care îmbrățișează copacii, exemplifică o religie bazată pe grija față de natură. Așa că, doamnelor și domnilor, vă prezint bishnoii prin 11 curiozități despre ei.

Citește și despre: Ladakh – Un loc de vis din India

Cine sunt bishnoii?

  • Bishnoii sunt o comunitate din India care trăiesc preponderant în statele Rajasthan, Haryana, Punjab și Uttar Pradesh. Sunt renumiți pentru faptul că au reușit să se adapteze condițiilor crâncene ale deșertului Thar. Sunt un exemplu perfect pentru a ilustra ideea că biodiversitatea deșertului arid al Rajasthanului poate fi prezervată nu prin izolarea oamenilor ci prin participarea activă a acestora;
  • Liderul spiritual al bishnoilor este Guru Jambheshwar (născut în 1451) care la vârsta de 34 de ani a avut o viziune puternică – a văzut cum oamenii distrug mediul lor înconjurător. Pornind de la această viziune, a decis că era timpul pentru schimbări, era timpul că oamenii să înțeleagă că trebuie să protejeze mediul înconjurător;
  • Guru Jambheshwar este considerat o reîncarnare a zeului hindus Vishnu. Este interesant de observat că bishnoii nu au idoli sau statui care să întruchipeze zeii în temple, spre deosebire de templele hinduse care sunt pline de astfel de obiecte.
  • Bishnoi înseamnă de fapt poporul celor 29 de legi (Bish = 20, Noi = 9). Religia bishnoilor se bazează pe cele 29 de legi enunțate de Guru Jambheshwar.

Care sunt preceptele religioase ale bishnoilor?

Cele 29 de legi se împart în:

  • Legi despre protejarea animalelor și a copacilor (aici se include interzicerea uciderii animalelor, protejarea oricărei forme de viață și interzicerea tăierii copacilor);
  • Legi despre comportamentul social – printre altele, bishnoii trebuie să fie puri, să nu mintă, să nu îi critice pe alții;
  • Legi despre igiena personală și sănătatea fiecăruia – aici trebuie să îți subliniez faptul că bishnoii trebuie să bea numai apă filtrată, să facă baie zilnic (asta ar trebui să se implementeze în toate religiile), să nu fumeze sau să bea alcool, să nu mănânce carne;
  • Legi despre viața spirituală – de exemplu, să practice focul ritualic numit havan despre care bishnoii spun că ajută la curățarea mediului înconjurător, să țină post;

Guru Jambheshwar a rostit și șase reguli pentru a evita violența. Acestea interzic sacrificiul animalelor, protejarea animalelor pădurilor și (preferata lui Vlad) punerea creaturilor apelor înapoi în apă pentru a le salva viețile. De asemenea Bishnoii trebuie să se asigure că bălegarul folosit drept combustibil nu are nicio vietate pe el și care ar putea arde;
Templul sacru al bishnoilor este Mukam (la 80 de km de orașul Bikaner din statul Rajasthan India);

Povestea lui Amrita Devi

Cea mai celebră poveste a bishnoilor este cea a lui Amrita Devi – o tânără care și-a sacrificat viața pentru a salva de la tăiere copaci kejri (copacul simbol al statului Rajasthan). Când aceasta a văzut că soldații trimiși de Curtea din Jodhpur doreau să taie copaci pentru lemnul acestora, s-a dus și a îmbrățișat un copac. Soldații nu s-au lăsat intimidați de gestul eroic al fetei și au omorât-o odată cu tăierea copacului pe care ea îl îmbrățișa. Gestul ei i-a încurajat și pe alți bishnoi care au alergat să îmbrățișeze fiecare câte un copac. Până să se dea ordinul de oprire a tăierii copacilor, 363 de Bishnoi și-au sacrificat viața. De la această poveste bishnoii au fost numiți cei care îmbrățișează copacii.
Copacul Khejri din Rajasthan

Gesturi eroice precum cel al Amritei Devi se regăsesc și în zilele noastre. În 2001, un bărbat Bishnoi și-a pierdut viața încercând să apere o căprioară
Grija Bishnoilor pentru animale se remarcă și prin gesturi care pentru societatea occidental pot părea ciudate – cum ar fi alăptarea unui căprior pentru a-i salva viața;
Dragostea Bishnoilor pentru natură și grija lor pentru mediul înconjurător au demonstrat ecologiștilor că uneori prezența și intervenția oamenilor pot fi benefice pentru natură.
Peticele de verdeață nu sunt ceva S.F. în satele de bishnoi, în ciuda terenului deșertic.