Azi vreau sa va impartasesc o revelatie avuta in intalnirea cu colegii de la cursul de life coaching si sper sa va fie si voua de folos. Faceam role playing intre noi, exercitiu ce ne ajuta sa ne formam deprinderile de coach si, una din colegele care juca rolul de client a spus ca doreste sa rezolve o dilema de-a ei in cadrul sedintei. Eu aveam rolul de observator asa incat doar am urmarit cum se desfasoara discutia, fara sa intervin dar in acest timp mi-am adus aminte de o situatie similara in care eu am ales sa discut o…
-
-
Acum multi ani, am cumparat domeniul acesta cu gandul sa-mi incep un blog. Am stat zeci de ore sa aleg o tema pentru el, l-am schimbat de prea multe ori si multe vor mai urma, am sters articolele scrise pentru ca nu le-am considerat suficient de bune si tot asa. Uite ca anii au trecut si nu am un blog cu care sa ma laud, nici macar un blog nereusit. Perfectionismul imi guverneaza toate ariile din viata si nici macar nu ma ajuta sa am rezultate mai bune in ce fac ci, de cele mai multe ori, ma determina sa…
-
În primul rând, felicitări pentru companion. Câinele poate fi foarte benefic pentru sănătatea ta. Cu toate acestea, plimbarea se poate deveni frustrantă, dacă animalul de companie se trage în continuu. Este timpul așadar să înveți cum sa plimbi cainele corect. Multe persoane cedeaza nervos cand trebuie sa iasa la plimbare cu cainele deoarece acesta fuge dupa alti caini, trage de lesa, musca si nu il pot tine sub control. Ei bine, daca stapanul cainelui este calm si hotarat si stie sa transmita mesajul potrivit cainelui, plimbare acestuia va fi foarte usor de rezolvat. In postarea de astazi am de gand…
-
Vacanțele la bunici au fost întotdeauna cele mai palpitante și pline de emoție, de poveste. Mai ales când ai bunici în partea asta de țară, în Ardeal. Pe lângă peisajele superbe, munții falnici și impunători care se văd în depărtare și mirosul îmbietor al naturii, oamenii din aceste zone au un dialect aparte, care de fiecare dată când îl aud, îmi stârnește zâmbetul. Am ajuns acasă la Ruda( sat în apropiere de Hunedoara), satul în care bunica mea s-a născut, mama mea și-a petrecut copilăria, iar eu vacanțele. Locul s-a schimbat în ultimii ani puțin câte puțin, dar obiceiurile oamenilor…
-
E o dimineaţă târzie de Martie însă e o dimineaţă rece şi înnorată în care nu-ţi vine să-ţi scoţi pijamalele şi nici să te ridici din aşternuturile calde. Închid alarma isterică şi aud glasul lui bombănind, în timp ce îşi intorce capul ciufulit în pernă. Nu ştiu de ce, dar îmi e atât de drag când îl privesc dormind… Il sărut pe frunte şi îl las să doarmă în continuare, iar eu îmi târăsc, cu lene absolută, picioarele spre bucătărie, pentru o cană mare de cafea cu lapte. Mă aşez la birou şi, sorbind cafeaua cu înghiţituri mari, aştept sa…
-
După atâtea povești ascultate și citite despre orașul lui Gaudi, aproape că nu mai aveam răbdare să vină ziua plecării către Barcelona, voiam să-i simt viața și istoria. Spre surprinderea mea, însă, n-am reușit să ne conectăm la aceeași vibrație din secunda în care ne-am întâlnit, așa cum mi se întâmplă, de obicei, când merg în orașe despre care am citit și auzit povești frumoase. Obișnuită fiind să aflu dinainte istoria locurilor pe care urmează să le vizitez și, acolo, să încerc să o redescopăr pe străzi aglomerate, în priviri băștinașe, în fel și fel de locuri, să simt orașul…
-
După ce întunericul se așterne pe străzile orașului, luminile se-aprind și veghează poveștile oamenilor ce-și grăbesc, zgribuliți, pasul spre propriile vise. M-a fascinat întodeauna momentul lasătii serii, în marile orașe; momentul în care devii parte a unor povești străine, derulate sub lumina reflectată de vitrinele magazinelor, povești care, de multe ori, te adoptă și te transformă. Vezi și: Cele mai potrivite rochii de seară Îmi place să mă opresc și să privesc, din când în când, trecătorii, imaginându-mi astfel cum se derulează viața lor și ce poveste spune fiecare. Uneori mă joc: le întâlnesc și le susțin privirea, cât să…
-
La-nceput de toamnă, întotdeauna, îmi place să-mi pun gândurile-n ordine și să-mi fac planuri. Încă din copilărie, înainte de începutul anului școlar, îmi puneam pe foaie, “cu liniuță”, câteva gânduri și planuri pentru noul început. O medie de menținut sau ajustat, un număr de cărți de citit- niște titluri anume, un record propriu de doborât etc. Ceva, orice, care să mă motiveze, ambiționeze și entuziasmeze. Astăzi, mulți ani mai târziu, începutul de septembrie mă găsește notând, la fel de conștiincioasă, vise, planuri, speranțe și…deadline-uri. Jurnalul copilăriei mele, mov și neapărat “cu cheiță”, a luat, de-lungul vremii, forma diverselor agende- care…
-
Mi-am simțit aripile crescând și ducându-mă pe culmile fericirii ca, mai apoi, viața să mi le taie cu brutalitate fix când eram în zbor. Am căzut și mi-am frânt inima; rănile sale mi-au făcut sufletul să plângă, până ce nici ochii n-au mai vrut să lăcrimeze. Am adunat-o de pe jos, bucată cu bucată, și-am cărat-o acasă-n brațe. Nu-i, fizic, construit un spital pentru astfel de accidente și n-aveam unde-n altă parte să mă duc. Am căutat adânc în buzunarele speranței un strop de forță cu care să-mi pansez zâmbetele triste ale zilelor ce au urmat. De fiecare dată când…
-
Tu si eu vom avea mereu treburi neterminate. Lucruri pe care vrem sa le facem dar nu reusim. Proiecte care ne plac dar pentru care nu ne putem face timp. Oameni pe care ii vrem langa noi dar pentru care incercam sa reinventam ziua de 72 de ore. Povestea lucrurilor neterminate mereu este o poveste fara sfarsit. Cand ti se pare ca ai terminat ceva, incepe un nou altceva ce iti va da batai de cap. So, one thing at a time. Povestea lucrurilor pe care nu le poți da înapoi Sunt trei lucruri pe care nu le poti aduce…